Oliviu Crâznic este scriitorul care a readus în atenţia pieţei româneşti de carte genul gothic şi scrierile întunecate, prin romanul său …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul (distins, printre altele, cu Premiul Galileo pentru cel mai bun volum SF&F al anului editorial 2010 şi aclamat în revista culturală Familia ca “Momentul Walpole în literatura română”). Ulterior, a publicat mai multe povestiri pe tematici science fiction sau dark fantasy în antologii şi reviste. Scrie şi articole pe teme istorice şi literare în Suspans, Gazeta SF etc.
Î: Romanul tău este mai degrabă unul neobişnuit pentru literatura română; deşi este o carte “cu vampiri” şi conţine şi o poveste de dragoste, background-ul realist şi abordarea matură îl fac să fie, totodată, foarte diferit şi de trendul Twilight. Tu cum l-ai caracteriza şi cărui public se adresează?
M.T.: Aş spune că reprezintă o continuare a literaturii gothic-vampirice originale, adaptate însă la cerinţele moderne printr-o intensificare a acţiunii şi prin răsturnările de situaţie prezente la tot pasul. Povestea de dragoste, deşi intensă, nu se află în prim-plan, având doar rolul de a mări miza jocului: şi în viaţa reală, acţionăm mult mai decis atunci când cineva drag se află în pericol. Am încercat să fac cartea interesantă pentru toate categoriile de public, de la cei pasionaţi de horror pur sau aventură medievală până la cei care caută supranaturalul sau romantismul. De altfel, printre cititorii mei se află atât fani Anne Rice cât şi fani Stephen King ori Lovecraft, sau admiratori ai literaturii de inspiraţie istorică de tip Dumas, ori chiar ai celei poliţiste (până la urmă, romanul gothic este întotdeauna şi un roman de mistere). Deci, cred că mă adresez oricui e interesat de laturile mai puţin banale ale vieţii.
Î: Documentarea a jucat un rol important în succesul cărţii?
M.T.: Fără îndoială. Postfaţa destul de extinsă, în care prezint surse medievale pentru întâmplări relativ similare cu cele cu care se confruntă protagoniştii a fost destul de apreciată – motiv pentru care m-a bucurat mult oferta lui Mircea Pricăjan, redactorul-şef al revistei Suspans şi scriitor de horror el însuşi, de a continua explorarea misterelor medievale într-o serie de articole.
Î: …coşmarul nu este singura ta realizare. Spune-ne cu ce mai încânţi cititorii în acest moment.
M.T.: Ultima clepsidră este o povestire despre ucigaşi în serie şi consecinţele comprimării Timpului într-un univers de tip Jules Verne, şi poate fi găsită în excelenta antologie Millennium Books Steampunk – A doua revoluţie, în care veţi întâlni numele unor mari autori adunaţi sub bagheta editorului Adrian Crăciun. Mă simt onorat să mă aflu şi eu printre ei. Însângerată, luna e tot o realizare gothică, despre un fort austriac izolat aflat sub asediul transilvănenilor – dar o femeie frumoasă şi misterioasă atrage şi ucide bărbaţii din ambele tabere. În Ellen Lee, doi ofiţeri de poliţie încearcă să elibereze o adolescentă răpită, care poate fi un înger… sau nu. On-line pot fi găsite de către cei interesaţi atât Mascarada învinşilor, un dark fantasy care deschide seria Ermengaarde Saga şi care are ca personaj principal o eroină frumoasă, manipulantă şi răzbunătoare, cât şi Trecătoarea, în care soldaţii romani întâlnesc un pericol neaşteptat şi mortal în timpul traversării unui defileu montan.
Î: Cum pot cititorii să îşi procure cărţile tale, şi de unde?
M.T.: Atât romanul cât şi antologiile se găsesc în librăriile Humanitas, Eminescu etc. Pot fi de asemenea comandate de pe net, cu plata ramburs – romanul de la Editura Vremea, antologiile de la Millennium Books respectiv de la celelalte edituri care le-au publicat.
Î: Ce alte două romane scrise de autori români contemporani ai mai recomanda cititorilor?
M.T.: Este o alegere dificilă. În seria mea din Gazeta SF (pe care o găsiţi on-line gratuit) am prezentat şi voi prezenta în continuare mai mulţi autori români contemporani pe care îi consider de talie internaţională. Dacă trebuie neapărat să aleg câteva cărţi, ar fi Semnul licornului de Mircea Opriţă, Povestiri fantastice de Michael Haulică, An/Organic de Florin Pîtea, Reţetarium de Costi Gurgu, Povestiri fantastice de Liviu Radu, DemNet de Dan Doboş, Sfâşierea de Ona Frantz, Imperiul Marelui Graal de Sebastian Corn … şi altele. Avem fără îndoială mari autori, autori care scriu spectaculos, care scriu poveşti interesante şi închegate… Păcat că nu sunt suficient promovaţi. Aş recomanda cititorilor şi să urmărească apariţiile de la Editura Millennium Books – o sursă importantă de cărţi sf, fantasy şi horror de primă calitate, de autori români dar şi străini.
Î: Dintre autorii tineri, pe care îi vezi a avea un cuvânt important de spus în viitorul apropiat?
M.T.: Mulţi autori tineri au deja un cuvânt greu de spus – cum ar fi Ştefana Czeller, Narcisa Stoica, Andra Pavel, Marian Coman sau Ciprian Mitoceanu. Dintre cei foarte de curând apăruţi pe piaţă, am încredere în nume ca A.R. Deleanu, Cătălina Fometici, Simona Şerbănescu, Raluca Băceanu, Alexandru Ioan Despina, Claudiu Ioan Todoran, Alexandru Dan, Aurelia Chircu, Teodora Gheorghe şi nu numai.
Î: O ultimă întrebare: s-a vorbit despre cât de bine ar da o ecranizare a cărţii tale. Ştiu că sunt şi discuţii concrete, care o includ şi pe actriţa Maria Roman (Ils, Return of the living dead) pentru unul din rolurile principale. Ne putem aştepta la aşa ceva în viitorul apropiat?
M.T.: Nu ştiu dacă în viitorul foarte apropiat, dar în mod cert lucrurile avansează, cu sprijinul nepreţuit al Mariei, care am dori să preia rolul vicontesei de Valois. Sperăm să obţinem cât de curând sprijinul altor doi mari actori pentru rolurile Giuliannei Sellini, respectiv al Inchizitorului, dar nu pot da nume deocamdată până nu am ceva confirmat. Însă ştim cu toţii cât de dificil este să faci un film, mai ales unul de anvergură – …coşmarul necesită decoruri complexe şi scene trepidante, ceea ce implică foarte mari costuri. Până la urmă însă, credem că vom reuşi să oferim fanilor cărţii şi o versiune cinematografică sau, poate, chiar un serial. Mai bun decât True Blood!
Interviu cu scriitorul Oliviu Crâznic: Întunericul în literatura română… şi, poate, pe marile ecrane
Post Stats
- 1140 words
- 6652 characters
- 371 s reading time
- 570 s speaking time
Link to this post:
<a href="https://www.mediatarget.ro/arta-plus/interviu/interviu-cu-scriitorul-oliviu-craznic-intunericul-in-literatura-romana-si-poate-pe-marile-ecrane/">Interviu cu scriitorul Oliviu Crâznic: Întunericul în literatura română… şi, poate, pe marile ecrane</a>
recunosc la randul meu ca au fost momtnee in care literatura a fost ca un adapost pt mine. in unele momtnee unii autorii mi-au dat o alternativa a realitatii in care sa ma ascund! acea contopire pe care o realizezi cu autorul,acea realitate comuna creata pt a evada din realitatea cruda pe care o traiesti din pacate! fericirea este scurta iar in lipsa ei iti cauti un loc in care sa simti ca ai un rol,un loc in care sa fi ceva iar o carte buna iti poate da sansa de a te regasi intr-un personaj,intr-o situatie care sa te avantajeze acum exista ceva care sa ne indrepte atentia in alta parte! poate suntem prea comozi pt a citi o carte sau prea evoluati pt a mai pierde timpul cu nimicuri nimicuri care stiu sa ne faca sa ne simtim atat de impliniti,de importanti,de frumosi uneori o carte are farmecul ei care nu se va pierde cu timpul! o carte te va conduce spre autocunoastere si regasire,recunoasterea propriilor valori! e timpul pe care il petreci cu tine si cu orizontul tau,cu vise si sperante,cu impliniri si dezamagiri ! ai atins un punct dureros pt multi suntem prea comozi ca sa mai petrecem timp cu noi! FELICITARI