Redeschidere cu Sejur la MARe. Valul negru.

Redeschidere cu Sejur la MARe. Valul negru

| Sambata, 23 mai 2020, MARe/Muzeul de Arta Recenta (Bulevardul Primaverii 15, Sector 1, Bucuresti)

Sambata,23 mai, va invitam la un Sejur la MARe! Oricand, intre orele 11:00 si 19:00. Exact, ne redeschidem, cu program normal. Dar in conditii noi, impuse de situatia aceasta cumva ciudata, care ne-a luat pe toti prin surprindere. De altfel, la finalul acestui text veti gasi regulile impuse de autoritati privind conditiile de acces si de vizitare a unui muzeu.

Pana atunci, insa, DA, ne redeschidem! Va asteptam cu expozitia permanenta (de la etajele 1 si 2), si cu expozitia temporara ”Gregor Schneider. Camere moarte” (spatiile dintre etaje).

Dar si cu o noutate! Sambata incepem seria ”Sejur la MARe” in care prezentam cate o lucrare imprumutata din (alte) colectii private. Lucrari care, asa solitare cum ajung sa ne viziteze, sunt introduse in cadrul expozitiei permanente si lasate sa-si produca efectele. Este uluitor cat de mult poate schimba o singura lucrare atmosfera unei sali sau sintaxa unei expozitii. Prin prezenta ei dizloca, muta, produce goluri si umpleri, mai ales in imediata ei proximitate. Va asteptam sa va convingeti.

Asadar, ”Valul negru” este primul episod din seria Sejur la MARe. Lucrari provenind din alte colectii private inlocuiesc (post pe post), timp de doua luni fiecare, lucrari din colectia permanenta MARe. Prilejuim astfel experiente unice si dialoguri inedite cu publicul, cu restul colectiei, dar si cu ceilalti colectionari, care isi pun astfel in context muzeal propriile alegeri, gusturi si idei. Pentru ”Valul negru”, cel de-al treilea panou de Roman Cotosman expus acum impreuna cu cele doua din colectia permanenta MARe provine din colectia Marius Nicolescu, care a primit cu entuziasm si generozitate provocarea noastra.

***
☛ Despre artist si lucrare, il lasam pe Erwin Kessler (curator) sa ne vorbeasca:

Roman Cotosman (1935-2006), Fara titlu, 3 panouri de lemn in relief, 80,2×80,2 cm, MARe etajul 2, mai-iulie 2020

”Initial erau cinci panouri de lemn de mesteacan, pictate in negru ivoriu intre 1986 si 1998. In cei 12 ani in care a lucrat seria de patrate negre, Roman Cotosman a pastrat nesmintita masura: toate au latura de 80,2 cm. Aceasta indaratnica precizie pare fixism. La Cotosman este insa vorba de perfectionism. Perfectiunea impune stabilitate: de aceea a ales lemnul de mesteacan. Un lemn nepretentios, deloc exotic sau scump. Dar care e robust, dens, durabil, cu textura fina si pori mici.

Lemnul de mesteacan se taie in placaje subtiri, care isi pastreaza planimetria in timp, fara sa se deformeze. Intens lustruite si preparate in prealabil, panourile de mesteacan absorb culoarea in mai multe straturi si lasa vederii o suprafata neteda, pe care tusele aplicate fin cu pensula se intrevad doar din apropiere. Asa apare iluzia de metal sau material plastic pe care o genereaza panourile sale intr-o fotografie sau privite de la distanta. Este o iluzie cautata, precum falsa austeritate a dormitorului lui Des Esseintes, ce pare o chilie monastica, dar ai carei pereti de var ingalbenit se dovedesc tapetati cu cea mai fina matase.

Cotosman, purist si estet absolut (printre putinii de la noi care au scapat de estetismul levantin, belfer si pisicher, gen Craii de Curtea Veche) duce rigoarea spre extaz. El nu e un minimalist sec, analitic, dar nici nu practica un op art decorativ. Perfida, perfectiunea sa simuleaza artificialul ieftin, asa cum manualitatea consumata a mestesugului sau simuleaza mecanicul steril, serial. Pentru a intensifica proximitatea cu in-umanul recurge la un negru acoperitor, absolut: negru ivoriu. Stabil ca un lintoliu, negrul ivoriu este si cromatic si simbolic negru – un negru de doliu, de crematoriu, pigmentul fiind obtinut prin arderea oaselor de animale.

Panourile lui Cotosman au un lemn de esenta tare, acoperit cu o culoare de esenta tare. Si erau gata-gata sa aiba si o forma de esenta tare, forma patrata. Negre, rigide, netede, daca ar fi ramas patrate ar fi parut bucati impecabil taiate din coaja abisului etern. Fatal perfecte, ar fi fost mediocre, banale ca moartea. Dar el le-a declinat si relativizat rectitudinea ostila; mintea, familiarizata cu cotidianul tern, citeste prompt in ele patratul.

Dar ochiul simte ca ceva nu e in regula: patratele lui Cotosman au un insesizabil joc marginal, freamata necontenit. Laturile lor nu se infig scurt una intr-alta, pentru a rezolva probleme geometrice, ci curg alene una spre alta, insesizabil inegale, pentru a deschide spatii tactile, afective. In fiecare patrat par prabusite infinit de multe alte patrate ce se zbat sa iasa din limita geometrica, ca la oamenii-himera, in corpul carora salasluiesc frati nestiuti.

Panourile lui Cotosman evoca istovirea formala si cromatica doar pentru a propulsa spre ochi si spirit fericirea de a fi. Bucuria de a trai, macar putin, liminar. Putinul e patratul, brutala finitudine. Bucuria e forofota permanenta a laturilor sale, clinamenul liberului arbitru care nu paraseste incinta (patratul, moartea), dar valureste lin la limita ei, o alinta precum coapsa unei femei, iscata -absurd, dar magic- din canturile unei urne preapline cu neant.

Nimic mai opus abstractizarii radicale, fara iesire, a Patratului negru pe fond negru, de Malevici. Cotosman coboara transcendenta in senzorial, aduce existentialism si afectivitate acolo unde era doar esentialism si legitate.
*
Panotarea initiala a celor doua lucrari de Roman Cotosman din colectia permanenta MARe viza coliziunea si fuziunea metafizicii cu tactilitatea, a anxietatii existentiale cu jubilatia profunda, tacuta. Posibilitatea de a monta cel de-al treilea panou a impus o restructurare totala, iar rezultatul este o experienta nu doar inedita, ci contrastanta cu cea dinainte.

Cotosman imagina lucrarile pe pereti asa cum compunea formele in opera sa grafica: suprapuneri si permutari rafinate, care tineau in sah privirea, cu distante si amplasari ce impuneau ideea de sistem, consonanta unor forme intre ele si in raport cu coala pe care se etalau. In muzeu insa relatiile devin brusc altele, marcate de raportarea la lucrarile din jur, la perete, la traiectoria de vizitare.

Asa a aparut panotarea temporara actuala, in care cele trei lucrari alcatuiesc o instalatie, nu un triptic, ci un fel de val negru dintr-o mare subterana, sau trei raze masive de bezna tremuratoare, emise de o gaura neagra cu rol de soare, aflata inauntrul celui de priveste. Greutatea vizuala actuala a celor trei lucrari montate pe perete este mult mai mare in comparatie cu suma lor aritmetica.

O concureaza pe aceea a ”Lumilor nenumarate” de Tuculescu, vedeta din aceeasi incapere. Noua panotare face posibile descoperiri fulgurante, unice, irepetabile: acum, cele trei lucrari formeaza parca o baza comuna in partea de jos si scot in relief nu doar ondularea liniei negre, ci si o (inexistenta, dar sugerata) ingrosare a partii inferioare a patratelor. O iluzie foarte reala, sesizabila doar in muzeu.” (Erwin Kessler, curator).

***
Asadar, dragi (re)vizitatori, ne redeschidem cu un Sejur la MARe. Calare pe Valul negru al lui Cotosman. Va prezentam aici conditiile stabilite de catre autoritati, pentru a va ajuta sa intelegeti sensul indicatiilor pe care le veti primi (daca e cazul) de la colegii nostri custozi.

☛ Accesul in muzeu sau galerie de arta se face cu respectarea de catre participanti a distantarii de minimum 2 m;
☛ Limitarea accesului publicului vizitator astfel incat sa fie asigurata o distanta de minimum 2 m intre oricare doua persoane, dar fara a depasi 50% din capacitatea maxima a spatiului;
☛ Stabilirea unor fluxuri de vizitare unidirectionale pentru facilitarea mentinerii distantei fizice;
☛ Accesul publicului va fi permis numai in conditiile purtarii de masca pe toata durata vizitei in muzeu;
☛ Limitarea vizitei la un interval de timp de 2 ore in muzeu sau galerie de arta;
☛ Vizitatorii isi vor dezinfecta mainile cu dezinfectant pe baza de alcool care va fi pus la dispozitie la intrarea in muzeu sau in galeria de arta;
☛ Vizitatorii vor utiliza covoarele cu dezinfectant pentru incaltaminte aflate la intrarea in muzeu sau in galeria de arta;
☛ La intrarea in muzeu sau in galeria de arta se va efectua un triaj observational si nu se va permite accesul persoanelor care prezinta simptome de infectie respiratorie (tuse, stranut, rinoree);
☛ Termometrizarea noncontact a vizitatorilor. Persoanele care refuza sa le fie verificata temperatura nu vor avea acces in muzeu sau in galeria de arta;
☛ Incurajarea utilizarii platii cu cardul;
☛ Restrictionarea accesului in salile de expozitie cu suprafete mici.

Nota: Aceste conditii ne-au fost transmise ca atare si le prezentam ca atare. Suntem constienti ca astfel de masuri pot influenta atmosfera si ritmul unei vizite la muzeu, dar – asemenea dumneavoastra – si noi suntem obligati sa ne supunem lor. Sa speram ca aceasta perioada va trece cat mai repede si ca ne vom putea bucura cat mai curand de faptul de a fi impreuna.

☛ mai multe detalii, aici 👈🏿

Redeschidere cu Sejur la MARe. Valul negru.

Redeschidere cu Sejur la MARe. Valul negru.

 

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Post Stats
  • 1414 words
  • 9229 characters
  • 461 s reading time
  • 707 s speaking time
Link to this post:

<a href="https://www.mediatarget.ro/evenimente/culturale-si-altele/redeschidere-cu-sejur-la-mare-valul-negru/">Redeschidere cu Sejur la MARe. Valul negru.</a>

2 Comments

  1. Citeste Carti! 16/06/2020
    • jesuisciprian 16/06/2020

Lasa un raspuns

%d bloggers like this: